CONSILIUL LEGISLATIV

Aviz nr. 257 / 2015

Dosar nr. 288 / 2015

 

AVIZ

referitor la proiectul de Lege privind Codul de procedură fiscală

 

Analizând proiectul de Lege privind Codul de procedură fiscală, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.45 din 19.03.2015,

 

CONSILIUL  LEGISLATIV

 

În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri :

1. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legislativ privind Codul de procedură fiscală, care, în linii mari păstrează vechea structură a actului normativ, aducându-se în același timp îmbunătățiri prin comasarea unor titluri sau capitole, în scopul înlesnirii accesului și înțelegerii cu mai multă ușurință de către persoanele fizice și juridice cărora li se aplică.             

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare,  iar în aplicarea art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

2. Din punct de vedere al dreptului european, proiectul intră sub incidența reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene, subsumate Politicii în domeniul fiscal, segmentul legislativ - Combaterea fraudei și evaziunii fiscale.

Analizată din perspectiva strategiilor promovate de  instituțiile europene, politica fiscală este privită, în primul rând, ca un atribut al suveranității naționale ce funcționează, de cele mai multe ori, ca instrument de reglare economică internă. Cu toate acestea, deoarece acțiunile în materie fiscală ale unei țări pot avea impact nu numai pe plan intern, dar și la nivelul celorlalte țări, această politică este considerată, în același timp, esențială pentru funcționarea pieței comunitare, motiv pentru care s-a considerat că statele membre ale Uniunii Europene  trebuie să coopereze și în acest domeniu.

Ca urmare a îmbogățirii acquis-ului comunitar în domeniul fiscal, prezentul demers normativ urmărește actualizarea și armonizarea legislației interne în domeniu cu normele europene incidente, prin transpunerea în contextul acesteia a prevederilor Directivei 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE, modificată prin Directiva 2014/107/UE a Consiliului din 9 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal.

Problemele generate în ultimii ani de frauda fiscală și de evaziunea fiscală la nivel transfrontalier au evidențiat necesitatea de a promova cu fermitate schimbul automat de informații ca viitor standard la nivel european și internațional în materie de transparență și de schimb de informații în domeniul fiscal. În acest sens, modificările aduse prin Directiva 2014/107/UE urmăresc extinderea schimbului automat de informații menționată deja la articolul 8 alineatul (5) din Directiva 2011/16/UE în ceea ce privește rezidenții din alte state membre. Totodată, categoriile de Instituții Financiare Raportoare și categoriile de Conturi care fac obiectul raportării, reglementate de Directiva 2014/107/UE, sunt concepute pentru a limita posibilitățile contribuabililor de evitare a raportării prin transferuri de active către Instituții Financiare sau prin investiții în produse financiare care nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive.

3. Semnalăm că, potrivit normelor de tehnică legislativă conținutul proiectului de act normativ trebuie sistematizat într-o anumită ordine de prezentare a ideilor, în sensul că, acesta trebuie să cuprindă, la început, dispoziții generale care orientează întreaga  reglementare, îi determină obiectul și principiile.

Urmează dispozițiile de fond care se realizează în ordinea logică a ideilor și a conexiunilor dintre acestea, dispozițiile tranzitorii și cele finale care cuprind măsuri necesare de punere în aplicare a actului normativ, data intrării în vigoare a acestuia, precum și alte dispoziții cu implicații asupra altor acte normative, cum ar fi abrogarea.

Având în vedere cele de mai sus, este necesar ca Titlul I să fie rearanjat, în sensul ca prevederile Capitolului I (cuprinzând art.2-15)  al Titlului I să fie plasate în debutul proiectului, iar actualul art.1, care cuprinde definițiile, să fie plasat ulterior.

4. La art.3 alin.(2), expresia din final, respectiv „în măsura în care prevederile acestora nu contravin principiilor specifice dreptului public” este neclară.

5. Întrucât la art.6 alin.(2) și (3) se folosesc expresiile „limite rezonabile” și „termen rezonabil”, pentru ca normele să fie cât mai clare și precise, sugerăm ca în cuprinsul actualului art.1 acestea să fie explicate.

Reiterăm observația în mod corespunzător și pentru art.19 alin.(1) cu referire la expresia „curator fiscal”.

6. La art.13, Interpretarea legii, propunem completarea textelor cu autoritatea abilitată să interpreteze reglementările fiscale, având în vedere și dispozițiile art.9 din Codul civil, Interpretarea și efectele legii civile.

7. La art.14 alin.(2), ultima teză a normei este susceptibilă de interpretări neunitare, din ea putând rezulta faptul c㠄economicul prelevează juridicul”, situație în care apreciem că norma ar fi ilegală.

Din acest motiv propunem reformularea respectivei teze.

8. La art.18 alin.(3), pentru precizia normei sugerăm menționarea actului normativ care reglementează organizarea și exercitarea profesiei de avocat, respectiv Legea nr.51/1995.

9. La art.19 alin.(1), pentru o mai bună identificare a normei de trimitere, sugerăm înlocuirea sintagmei „un împuternicit potrivit art.18” cu sintagma „un împuternicit potrivit art.18 alin.(1)-(4)”.

10. La art.23 alin.(2), întrucât exprimarea „în condițiile legilor care reglementează încetarea existenței persoanelor în cauz㔠este imprecisă, propunem revederea acesteia.

11. La art.26 alin.(4) lit.a), pentru o corectă și unitară aplicare, propunem să se menționeze și celelalte modalități avute în vedere pentru identificarea persoanei obligate la plata datoriei debitorului, altele decât codul de identificare fiscală.

12. La art.30 alin.(3), pentru o exprimare normativă, sintagma „decât cele de la alin.(1)” va fi înlocuită cu sintagma „decât cele prevăzute la alin.(1)”.

13. La art.47 alin.(8), finalul textului, pentru corectitudinea redactării, sintagma „avizul ministrului pentru Societatea Informațional㔠va fi redată sub forma „avizul ministrului pentru societatea informațională”, observație valabilă și pentru alin.(9), precum și pentru toate situațiile similare în care este menționat reprezentantul autorității respective.

14. La art.60 alin.(1), pentru rigoarea redactării, sintagma „prevăzute la art.291 alin.(1) lit.a), b), c) și d)” va fi redată sub forma „prevăzute la art.291 alin.(1) lit.a)-d)”.

15. La art.61 alin.(1) lit.b), pentru o corectă informare juridică asupra Legii nr.656/2002 la care se face trimitere, sintagma „republicată, cu modificările și completările ulterioare” va fi înlocuită cu sintagma „republicată, cu modificările ulterioare”.

16. La art.62 alin.(1), întrucât Legea nr.656/2002 a mai fost menționată la art.61 alin.(1) lit.b), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, referirea ulterioară la acest act normativ se va realiza fără indicarea titlului, ci doar a evenimentelor legislative suferite de acesta.

Precizăm ca observație cu caracter general, că pentru suplețea proiectului, titlurile actelor normative invocate trebuie redate numai la prima folosire în textul normativ. În cazul prezentului proiect, se constată redarea repetată a titlurilor unor acte normative la fiecare menționare. 

17. La art.67 alin.(3), apreciem că exceptarea preoților să furnizeze informații, atunci când au acceptul persoanei este nejustificată. Sugerăm de aceea revederea normei.

18. La art.85 alin.(5), din considerente de redactare, a doua normă de trimitere la „legea nr.273/2006, cu modificările și completările ulterioare” se va reda sub forma „Legea nr.273/2006, cu modificările și completările ulterioare”.

19. La art.103 alin.(1), în acord cu norma prevăzută la art.102 alin.(3) lit.b), formularea „sisteme de transmitere la distanț㔠va fi redactat㠄sisteme electronice de transmitere la distanță”.

20. La art.108 alin.(3), este necesară înlocuirea expresiei „...și altele asemenea” cu menționarea expresă a documentelor vizate.

21. La art.133 alin.(1), pentru rigoarea redactării, în loc de „prin excepție de la art.131” se va scrie „prin excepție de la prevederile art.131”.

22. Menționăm că potrivit normelor de tehnică legislativă un capitol trebuie să fie alcătuit din minim două articole, însă, Capitolul III- „Controlul antifraud㔠din cadrul Titlului VI - „Controlul fiscal” - ,conține un singur articol, respectiv art.136. De aceea, propunem eliminarea titlului și marcării Cap.II, urmând ca celelalte capitole să fie renumerotate.

23. La art.140 alin.(1), pentru concordanță cu textul normei de trimitere la „art.124 alin.(3)”, formularea „...îi acordă asistență potrivit art.124 alin.(3)” va fi redactat㠄...îi acordă asistență de specialitate sau juridică potrivit art.124 alin.(3)”.

24. La art.150 alin.(3), pentru înlăturarea oricărei interpretări eronate, recomandăm revederea textului „pretențiile organului fiscal”, din punct de vedere al noțiunii „pretențiile”.

25. La art.152 alin.(1), în conformitate cu titlul articolului, în loc de „colectarea reprezint㔠se va scrie „colectarea creanțelor fiscale reprezintă”.

26. La art.158 alin.(4), pentru o informare juridică completă, după numărul și anul adoptării  legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2006, trebuie inserată mențiunea „cu modificările și completările ulterioare”.

27. La art.165 alin.(9), în vederea îndreptării unui dezacord gramatical, sintagma „obligațiilor fiscale prevăzut㔠se va scrie „obligațiilor fiscale prevăzute”.

28. La art.182 alin.(2), norma de trimitere la actul normativ invocat trebuie să fie realizată în acord cu publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, astfel: „Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare”. 

29. La art.213 alin.(14), propunem să se facă trimitere la art.261, care reglementează termenul de introducere a contestației.

30. La art.236 alin.(13), pentru corectitudinea redactării, sintagma „de organul de executar silită e în termen...” se va reda sub forma „de organul de executare silită în termen...”.

31. La Secțiunea a 6-a, Valorificarea bunurilor, art.247 și următoarele, pentru o corectă aplicare a actului normativ, propunem să se prevadă expres raportul juridic cu Ordonanța Guvernului nr.14/2007, pentru reglementarea modului și a condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii în proprietatea statului, republicată.

32. La art.250, pentru echilibru legislativ sugerăm să fie avut în vedere art.10 din Ordonanța Guvernului nr.14/2007, republicată.

33. La art.258, sugerăm punerea de acord a textelor cu Cartea V Cap.III, Secțiunea a-II, distribuția sumelor rezultate din vânzarea bunurilor urmărite din Codul de procedură civilă (Legea nr.134/2010).

34. La art.260 alin.(2) și în toate cazurile similare, propunem să se menționeze expres textele din Codul de procedură civilă avute în vedere.

35. La art.272 alin.(3), pentru un plus de exactitate, propunem ca sintagma de la final „revine structurii prevăzute la alin.(4)” să fie redată sub forma „revine direcției generale prevăzute la alin.(4)”.

36. La art.284 alin.(1), pentru un spor de rigoare în reglementare și pentru evitarea echivocului, este necesară completarea normei cu menționarea, în mod expres, a entității internaționale din care fac parte „statele membre”. Observația este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.

37. La art.285 alin.(2) pentru rigoarea redactării, sintagma „fără a aduce atingere alin.(1)” se va reda sub forma „fără a aduce atingere prevederilor alin. (1)”.

38. La art.286 lit.i) propunem revederea sintagmei „în contextul art.291” aceasta nefiind corespunzătoarea rigorii limbajului normativ. Totodată, trimiterea „art.291 alin.(4) și, respectiv alin.(8)” se va reda sub forma „art.291 alin.(4) și (8)”.

39. La art.287 alin.(8), referitor la trimiterea către perioada prevăzută la art.290, deoarece în cadrul art.290 se regăsesc mai multe termene, pentru exactitatea și claritatea normei, considerăm necesară precizarea alineatului din cadrul art.290 în care se regăsește perioada avută în vedere. Astfel, norma de trimitere se va reda sub forma „În acest caz, termenul prevăzut la art.290 alin. (…)…”.

40. La art.291 alin.(3), la textul „menționate la alin.(1)” cuvântul „menționate” trebuie înlocuit cu „prevăzute”. Reiterăm observația pentru toate situațiile similare.

Totodată, la alin.(4) lit.a), propunem revederea textului, deoarece nu este necesară redarea cu majuscule a cuvintelor din cadrul textului dispozitiv, cum ar fi „Persoane”, „Titular”, „Entități”.

Semnalăm faptul că, în actuala redactare, norma cuprinsă la  alin.(6), are ca destinatar Comisia Europeană, respectiv Consiliul, ceea ce contravine normelor juridice ale Uniunii Europene, în sensul că, instituțiile UE duc la îndeplinire doar atribuțiile prevăzute în tratatele Uniunii. Prin urmare, este necesară revizuirea normei.

La alin.(8) din proiect trebuie menționată limita de timp până la care autoritatea competentă din România furnizează Comisiei Europene lista entităților și conturilor care trebuie tratate drept Instituții Financiare Nonraportoare, care potrivit art.8 alin.(7a) din Directiva 2011/16/UE, versiunea consolidată, este „până la 31 iulie 2015”.

41. Menționăm faptul că Directiva 77/799/CEE, la care se face trimitere în cuprinsul normei propuse la art.301 alin.(3), a fost abrogată prin Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Seria L 64, din 11.3.2011. În plus, precizăm că directiva este actul juridic al Uniunii Europene care, pentru a produce efecte juridice în dreptul intern al statelor membre ale Uniunii Europene, trebuie transpusă. Mai mult, în legislația internă nu se poate face trimitere la dispozițiile unui act juridic al UE ale cărui prevederi sunt introduse în ordinea juridică internă printr-un act de transpunere. În consecință, norma trebuie revăzută.

42. La art.303 din proiect, având în vedere că norma europeană a fost identificată la alin.(1) cu toate datele necesare, pentru suplețea proiectului, sugerăm ca aceasta să fie menționată doar prin precizarea categoriei juridice, a numărului și a anului adoptării ei. Prin urmare, în tot cuprinsul proiectului, se va face trimitere la Regulamentul (UE) nr.182/2011.

La alin.(5), potrivit normelor de tehnică legislativă, actul european invocat va fi redat astfel cum a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv: „Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi”.

43. Precizăm faptul că norma de transpunere a Directivei 2011/16/UE, menționată în cuprinsul art.306 alin.(1), potrivit normelor de tehnică legislativă, trebuie să se regăsească după partea dispozitivă a actului normativ. Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art.309.

44. La art.308, redarea titlului Legii nr.677/2001 nu mai este necesară la alineatele (2) și (3), întrucât a fost invocat în cadrul alin.(1).

45. Semnalăm că în cuprinsul normei de transpunere de la art.309 din proiect, trebuie redat titlul integral al Directivei 2014/107/UE, astfel: „Directiva 2014/107/UE a Consiliului din 9 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal”.

46. La Anexa nr.1, pag.124, ca observație generală, aceasta se va structura pe secțiuni, articole și alineate, potrivit normelor de tehnică legislativă.

Sugerăm a se revedea trimiterea la „art.291 alin.(4) din prezentul capitolˮ  și toate situațiile în care se face referire la „prezentul capitolˮ, întrucât aceasta este „Anexa nr.1ˮ. La secțiunea IX, se face trimitere la „art.291 alin.(4) din prezentul titluˮ , drept pentru care reamintim că se impune folosirea aceleiași terminologii.

La Secțiunea I, sintagmele sau termenii : „Instituție/Instituții Financiară/Financiare Raportoareˮ, „Titular/Titularului de contˮ, „Entitate/Entitățiiˮ, „Persoane/Persoanăˮ, „Valoare de răscumpărareˮ, „Contract de asigurareˮ, „Cont de custodieˮ, „Activelor Financiareˮ, „Cont de depozitˮ, „Cont/Conturiˮ, „Cont/Conturi Preexistent/ Preexistenteˮ, „Conturi noiˮ, „Conturi cu Valoare Mareˮ, „Conturilor cu Valoare Mai Micăˮ, „Documente Justificativeˮ, „Cont de Depozitˮ, „Conturi Financiareˮ etc., se scriu fără literă majusculă, potrivit normelor gramaticale în vigoare. Observația este valabilă pentru toate cazurile în care substantivele comune sunt scrise cu literă majusculă.

La pct.4 al lit.A, „Contract de rentă viagerăˮ va înlocui sintagma „Contract cu rentă viagerăˮ, potrivit art.2242 din Codul civil.  Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.

Se va elimina sintagma „din prezenta secțiuneˮ ce precede trimiteri la elemente ale secțiunii . Observația este valabilă pentru toate cazurile similare.

Începând cu Secțiunea II până la X acestea vor fi marcate astfel: „a II-aˮ, „a III-aˮ, …  „a X-aˮ.

La Secțiunea III, sintagma din titlul acesteia „…conturile de persoană fizică…ˮ se va înlocui cu „…conturile persoanelor fiziceˮ. Observația este valabilă pentru toate cazurile similare.

Pentru claritatea si precizia normei, se va analiza utilitatea expresiei „și să se aplice pct.3-6 ale lit.B din prezenta secțiune :ˮ din finalul pct.2 al lit.B.

Trimiterile sub forma „pct.1 al lit.Aˮ și „punctul 2 al lit.Bˮ, pentru unitate în redactare, vor fi scrise la fel, fie în forma prescurtă fie în forma fără prescurtare, în tot actul normativ.

Pentru claritatea normei, sugerăm revederea textului de la lit.C, pct.2 ; lit.(c), mai precis a sintagmei „în alte scopuri de reglementare”.

La Secțiunea IV, la lit.B - trimiterea la „secțiunea Iˮ,  va fi redactat㠄Secțiunea Iˮ.

La Secțiunea V, sumele în cifre se scriu cu puncte de separare, nu cu spații, după modelul „250.000ˮ sau „1.000.000ˮ. De asemenea, abrevierea „USDˮ se va scrie „dolariˮ, observație valabilă pentru tot actul normativ.

Trimiterea la „secțiunea VIIIˮ sau la „secțiunea aV-aˮ se vor redacta unitar în tot cuprinsul reglementării, sub forma „Secțiunea a …-aˮ.

La Secțiunea VII, la lit.A, termenul „nefiabilˮ nu aparține fondului lexical al limbii române, drept care sugerăm înlocuirea lui din tot cuprinsul actului.

La lit.B, pentru o informare fără echivoc, apreciem că ar trebui specificat dacă cerințele unui contract de rentă viageră de grup trebuie îndeplinite cumulativ, sau este suficientă numai una din cerințe.

De asemenea, sintagma „O Entitate este considerată a desfășura ca activitate principală…ˮ se va înlocui cu „O entitate este considerată desfășoară ca activitate principală…ˮ.

La Secțiunea VIII, sintagma de la pct.6 a lit.A lit.(b) „este egal sau mai mare de 50%ˮ nu este specifică actelor normative, și se va redacta „…este mai mare sau egal cu 50%...ˮ.

Totodată, este util, pentru o bună claritate a textului, ca inițiatorul să definească cu precizie sintagma „…se interpretează într-o manieră consecventă cu limbajul similar…ˮ, sintagmă care nu este specifică actelor normative.

Apreciem că la pct.7 se impune reformularea tezei din final, respectiv „Termenul « Activ Financiar » nu include drepturile directe asupra unor bunuri imobile, care să nu fie titluri de datorieˮ.

La pct.2 al lit.B, „guvernul Românieiˮ se va redacta „Guvernul Românieiˮ.

La pct.9, lit.(a), pct.(ii) propunem revederea trimiterii la „secțiunea VII lit.Aˮ, întrucât aceasta nu se referă la „cerințele privind cunoașterea clientuluiˮ.

La pct.17 lit.(e) remarcăm folosirea sintagmei „un ordin juridic sau o hotărâre judecătoreascăˮ care nu se regăsește în limbajul juridic consacrat actual, negăsindu-și aplicarea ; aceeași observație și referitor la expresia „un guvern sau o agenție a acestuia sau o cumunăˮ - lit.E, pct.6, lit.(c).

Apreciem că la pct.5 al lit.D sintagma „trebuie interpretat într-o manieră consecventă cu recomandărileˮ este lipsită de precizie .

Potrivit uzanțelor este necesar să se păstreze o unitate terminologică în cuprinsul actului normativ, respectiv fie optarea pentru „subsecțiunea … punctul … litera (…)ˮ, fie pentru „lit. … punctul … litera …ˮ (secțiunea V m lit.B, pct.2 și secțiunea VIII lit.D, pct.7).

La lit.E pct.6, sugerăm revederea expresiei „Termenul « Documente Justificative » include oricare dintre următoarele : ˮ întrucât nu are o continuitate logică cu enumerarea care urmează; tot aici, la lit.(c) opinăm că se impune revederea sintagmei „un organism guvernamental autorizat …un guvern sau o agenție a acestuia sau o comunăˮ, care trebuie adaptată terminologiei și realităților instituționale prezente.

47. La Anexa nr.2, la pct.4, lit.c) (pag147), sugerăm revederea sintagmei „…de capital sau de creanță asupra unei-o Instituție Financiară…ˮ ;

48.  La art.322 alin.(8), propunem ca după sintagma „Fără a se aduce atingere” să se insereze expresia „prevederilor”. Aceeași observație o reiterăm și pentru art.323 alin.(5), precum și pentru art.329 alin.(4).

49. La art.327 alin.(2), pentru corectitudinea normei, sugerăm ca sintagma „potrivit art.314, 316, 317, 319 sau 325” să fie înlocuită cu expresia „potrivit prevederilor art.314, 316, 317, 319 sau art.325”, observație valabilă pentru toate situațiile similare.

50. La art.332 alin.(3), pentru rigoarea exprimării, propunem ca sintagma „în temeiul legislației statului membru care furnizează informațiile, informațiile pot fi utilizate în scopuri similare” să fie înlocuită cu expresia „în temeiul legislației statului membru care furnizează informațiile, acestea pot fi utilizate în scopuri similare”.

51. La art.334, pentru o reglementare completă, textul trebuie reformulat pentru a rezulta care sunt normele „aprobate de Comisie” prin precizarea elementelor de identificare a acestora și a emitentului.

52. La art.335 alin.(1), partea introductivă, recomandăm ca textul să precizeze expres titulatura comisiei la care se face referire.

53. La art.337 alin.(1) lit.c), pentru un spor de claritate a normei, propunem ca aceasta să fie completată, în final, cu sintagma „de către contribualbil/plătitor”. Avem în vedere faptul că art.64, la care se face trimiterea, prevede, în unele alineate, și obligații în sarcina organului fiscal. Mai mult decât atât, precizăm că din trimiterea la întreg art.64 rezultă că ar constitui contravenție și neîndeplinirea condiției prevăzute la alin.(6), referitoare la conținutul documentului depus la organul fiscal. Fără a ne pronunța asupra oportunității sancționării contravenționale a unei astfel de omisiuni, apreciem totuși că se impune reanalizarea acestei soluții legislative.

La lit.f), trimiterea ar trebui făcută doar la dispozițiile art.59 alin.(1), și nu la întregul articol, întrucât alin.(2) și (3) stabilesc doar modalitatea de îndeplinire a obligației prevăzute la alin.(1), respectiv modalitatea de aprobare a anumitor elemente.

La lit.g), pentru corelare cu dispozițiile art.1 pct.24, expresia „prevăzute de legea fiscal㔠ar trebui înlocuită cu sintagma „prevăzute de legislația fiscală”.

La lit.n) este necesară eliminarea expresiei „dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni”, întrucât respectiva precizare este cuprinsă în partea introductivă a alin.(1), fiind deci aplicabilă în privința tuturor contravențiilor prevăzute la lit.a) - s).

La lit.s), semnalăm că dreptul de inițiativă legislativă în ceea ce privește hotărârile Guvernului nu aparține tuturor instituțiilor publice cărora le poate fi dat în administrare un bun proprietate publică. Propunem, de aceea, reanalizarea, sub acest aspect, a normei din art.263 alin.(6), la care se face trimiterea.

Pe de altă parte, pentru o mai bună sistematizare a normelor din cuprinsul art.263, propunem ca norma din actualul alin.(6) să fie prevăzută după alin.(11), fiind astfel respectată succesiunea temporală firească a etapelor reglementate.

54. La art.338 alin.(2), întrucât trimiterea la alin.(1) este prevăzută în partea introductivă a normei, nu mai este necesară reluarea ei în cuprinsul lit.a) și b) ale alin.(2).     

55. La art.339 alin.(3), semnalăm că posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii trebuie prevăzută în favoarea contravenientului, nu a contribuabilului. Pentru corelare cu dispozițiile art.28 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, propunem reformularea textului, astfel:

„(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art.337, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal”.

56. La art.343 alin.(1), sugerăm ca sintagma „la propunerea președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscal㔠să fie încadrată de două virgule.

57. La art.350, semnalăm că Titlul VIII din actualul Cod fiscal, invocat în textul propus, este abrogat în prezent. În consecință, propunem reanalizarea normei.

De asemenea, deoarece Codul de procedură penală a mai suferit intervenții legislative, sugerăm ca la finalul textului să fie inserată expresia „ ,cu modificările și completările ulterioare

58. La titlul art.352, semnalăm o greșeală de tehnoredactare în ceea ce privește termenul „debitoriii” care va fi redat sub forma „debitorii”.

59. La art.355 lit.e), deoarece actul normativ invocat în text a suferit intervenții legislative, propunem ca, după expresia „21 aprilie 2003” să se insereze sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.

 

PREȘEDINTE

 

dr. Dragoș  ILIESCU

 

București

Nr.257/23.03.2015